ActiveX este un mod de scriere a programelor astfel încât să poată fi apelate de celelalte programe şi sisteme de operare. Tehnologia ActiveX este utilizată pentru realizarea de pagini Web interactive care se comportă ca nişte aplicaţii şi nu ca nişte simple pagini statice. Cu elemente de ActiveX, utilizatorii pot răspunde la întrebări, să utilizeze butoane şi să interacţioneze şi în alte moduri cu pagina Web. Controalele ActiveX sunt adesea scrise utilizând limbajul Visual Basic.

Active X este cunoscut pentru lipsa totală de control al securităţii; experţii în securitatea calculatoarelor descurajează utilizarea lui pe Internet.

Aplicaţia adware este adesea combinată cu o aplicaţie gazdă care este oferită gratuit dacă utilizatorul acceptă aplicaţia adware. Deoarece aplicaţiile adware sunt de obicei instalate după ce utilizatorul a fost de acord în prealabil cu un contract de licenţiere care explică scopul aplicaţiei, nu este comisă nici o infracţiune.

Totuşi, reclamele de tip pop-up pot fi supărătoare, iar în unele cazuri pot afecta performanţele sistemului. De asemenea, informaţiile pe care unele dintre aceste aplicaţii le adună pot cauza motive de îngrijorare utilizatorilor care nu cunosc în întregime termenii din contractul de licenţiere.

Un disc, o casetă sau un director care conţine fişiere de rezervă.

Un fişier care conţine unul sau mai multe fişiere într-un format comprimat.

Reprezintă o gaură de securitate realizată în mod deliberat. Motivaţia acestor "găuri" nu este întotdeauna maliţioasă: unele sisteme de operare, de exemplu, sunt puse în circulaţie cu conturi privilegiate pentru tehnicienii din service sau de responsabilii cu mentenanţă produsului din partea vânzătorului.

Un sector la începutul fiecărui disc care identifică arhitectura discului (mărimea sectorului, mărimea clusterului şi altele). În cazul discurilor de startup, sectorul de boot conţine un program care încarcă sistemul de operare.

Reprezintă un virus care infectează sectorul de boot al unui disc fix sau al unei dischete. Orice încercare de a face boot de pe o dischetă infectată cu un virus de boot va determina virusul să devină activ în memorie. Din acest moment de fiecare dată când veţi realiza boot-area sistemului, virusul va deveni activ în memorie.

Este prescurtarea de la Web Browser, o aplicaţie utilizată pentru a localiza şi încărca pagini de Web. Două din cele mai populare browsere sunt Mozilla Firefox şi Microsoft Internet Explorer. Ambele sunt browsere grafice, ceea ce înseamnă că pot afişa atât grafice cât şi text. În plus, cele mai moderne browsere pot prezenta informaţii multimedia, incluzând sunet şi animaţie.

Într-o interfaţă linie de comandă, utilizatorul scrie comenzile în spaţiul prevăzut direct pe ecran utilizând limbajul de comandă.

Un cookie reprezintă un set de date pe care un server Web îl transmite către un browser atunci când utilizatorul vizitează prima oară site-ul şi care este actualizat de fiecare dată când utilizatorul accesează din nou site-ul. Serverul, la fel ca şi browserul, salvează informaţiile despre utilizator conţinute în cookie. Aceste informaţii sunt stocate sub forma unui fişier text în directoarele de sistem ale browserelor Netscape şi Explorer;nu toate browserele suportă cookie. Fişierele cookie stochează informaţii cum ar fi numele utilizatorului şi parola, cât şi ce părţi din site au fost vizitate. Browserul împarte fiecare cookie doar cu server-ul care l-a generat, celelalte servere le pot citi doar pe cele generate de ele. Unele fişiere cookie sunt programate cu dată de expirare, astfel încât ele vor fi şterse automat după o anumită perioadă de timp.

Este un dispozitiv care citeşte date de pe un disc şi scrie date pe un disc.

Un drive de hard disc citeşte / scrie date de pe / pe hard disc.

Un drive de floppy accesează dischetele floppy.

Drive-ele de disc pot fi sau interne (incorporate în interiorul unui calculator) sau externe (plasate într-o locaţie separată care este conectată la calculator).

Reprezintă copierea (de obicei a unui întreg fişier) de pe o sursă principală pe un dispozitiv periferic. Termenul este adesea utilizat pentru a descrie procesul de copiere a unui fişier de pe un serviciu on-line pe calculatorul unui utilizator. De asemenea se mai poate referi şi la copierea unui fişier de pe un server de reţea pe un calculator din reţea.

Se referă la poşta electronică. Acesta este un serviciu care transmite mesaje prin intermediul reţelei locale sau globale.

O acţiune sau întâmplare detectată de un program. Evenimentele pot fi acţiuni ale utilizatorului, cum ar fi executarea unui clic cu mouse-ul sau apăsarea unei taste, sau întâmplări în sistem cum ar fi epuizarea memoriei.

Apare atunci când un analizator detectează un fişier ca fiind infectat când de fapt acesta nu este infectat.

Reprezintă porţiunea dintr-un nume de fişier ce urmează după caracterul punct, şi care indică tipul de date pe care le stochează fişierul.

Multe sisteme de operare, cum ar fi Unix, VMS, and MS-DOS, utilizează extensii de fişiere. De obicei aceasta este formată din una până la trei caractere (unele sisteme de operare mai vechi nu suportă mai mult de trei). De exemplu: "txt" pentru fişierele text oarecare, "c" pentru fişierele sursă scrise în limbajul C, etc.

Reprezintă o metodă bazată pe anumite reguli pentru identificarea de viruşi noi. Această metodă de scanare nu se bazează pe semnături de viruşi cunoscuţi. Avantajul metodei euristice e dat de faptul că nu poate fi păcălită de o nouă variantă a unui virus deja existent. Totuşi ocazional poate raporta un cod suspicios în programe normale, generând aşa-numitul "fals pozitiv".

Internet Protocol - Un protocol rutabil din suita protocoalelor TCP / IP căruia i se atribuie adresarea IP, rutarea, fragmentarea cât şi reasamblarea pachetelor IP.

Reprezintă un program Java care este proiectat să ruleze doar pe pagini web. Pentru a utiliza un applet pe o pagină web, trebuie specificate numele applet-ului şi mărimea acestuia. Când este accesată o pagină web, browser-ul descarcă applet-ul de pe un server şi îl rulează pe maşina utilizatorului (clientul). Applet-urile diferă de aplicaţii prin aceea că sunt guvernate de un protocol de securitate strict.

Astfel că, deşi pot rula pe calculatorul unui utilizator, ele nu pot citi sau scrie date pe aceste calculatoare. Applet-urile sunt restricţionate de domeniul de care aparţin în ceea ce priveşte scrierea şi citirea datelor.

Un tip de virus informatic este acela inclus ca macro într-un document. Multe aplicaţii cum ar fi de exemplu Microsoft Word şi Excel suportă limbaje macro puternice.

Aceste limbaje permit încapsularea de macro-uri în documente şi execută aceste macro-uri de fiecare dată când este deschis documentul.

Un client de mail este o aplicaţie care vă permite să trimiteţi şi să recepţionaţi mesaje.

Reprezintă arii de stocare a datelor din interiorul calculatorului. Termenul de memorie desemnează locul de stocare a datelor pe chipuri şi pe cel al cuvintelor pe casete sau cd-uri audio. Fiecare calculator dispune de o anumită capacitate de memorie fizică, referită de obicei prin memorie principală sau RAM.

Această metodă de scanare se bazează pe semnături specifice de viruşi. Avantajul metodelor ne-euristice constă în aceea că scannerul nu poate fi "păcălit" de ceea ce poate părea un virus şi din acest motiv nu generează fals pozitiv.

Reprezintă un fişier în format comprimat. Multe din sistemele de operare şi aplicaţii conţin comenzi care vă dau posibilitatea de a împacheta un fişier astfel încât să ocupe mai putină memorie. De exemplu, să presupunem că aveţi un fişier text care conţine zece caractere reprezentând spaţii. În mod normal, acesta ar necesita zece biţi de memorie pentru a fi stocaţi.

Totuşi, un program care împachetează fişiere va înlocui caracterele de spaţiu printr-un caracter reprezentând spaţiu, urmat de un număr care reprezintă numărul de spaţii care este înlocuit. În acest caz, cele zece caractere reprezentând spaţiu ar necesita doar doi biţi. Aceasta este doar un exemplu de comprimare - există multe alte metode în afară de aceasta.

Reprezintă direcţia exactă către un fişier de pe un calculator. Această direcţie este specificată utilizând sistemul ierarhic de organizare a fişierelor de sus în jos.

Ruta între două puncte, cum ar fi de exemplu canalul de comunicaţie între două computere.

Reprezintă acţiunea de a trimite un e-mail către un utilizator, pretinzând a fi o companie legitimă, în încercarea de a păcăli utilizatorul să furnizeze informaţii confidenţiale ce vor fi folosite la furtul identităţii. E-mailul îndreaptă utilizatorul către un site Web unde acesta este rugat să actualizeze informaţii personale, cum ar fi parole şi numere de card de credit, de asigurări sociale şi de conturi bancare pe care compania respectivă deja le are. Site-ul Web este însă fals şi folosit pentru a fura informaţiile despre utilizator.

Reprezintă un virus care îşi schimbă forma cu fiecare fişier pe care îl infectează. Din cauză că nu au un tipar binar consistent, asemenea viruşi sunt greu de identificat.

Reprezintă o interfaţă a unui calculator la care se poate conecta un dispozitiv. Calculatoarele personale dispun de diferite tipuri de porturi. Internally, there are several ports for connecting disk drives, display screens, and keyboards. Există porturi externe pentru conectarea modemului, imprimantei, mouse-ului, şi a altor dispozitive periferice.

În reţelele TCP / IP şi UDP acestea reprezintă un punct terminus al unei conexiuni logice. Numărul portului identifică ce tip de port este. De exemplu, portul 80 este utilizat pentru traficul HTTP.

Reprezintă un fişier care listează acţiunile care au avut loc. BitDefender menţine un fişier log (jurnal) în care sunt listate obiectele care au fost scanate, numele fişierelor, numărul de arhive şi fişiere scanate, câte fişiere infectate şi suspecte au fost găsite.

Un rootkit este un set de unelte soft ce oferă acces la nivel de administrator în interiorul unui sistem. Termenul a fost utilizat pentru prima oară pentru sistemele de operare UNIX şi se referea la unelte recompilate ce furnizau intruşilor drepturi administrative, permiţându-le să îşi ascundă prezenţa astfel încât să nu poată fi văzuţi de către administratorii de sistem.

Rolul principal al rootkiturilor este de a ascunde procese, fişiere, loginuri şi jurnale. Acestea pot de asemenea să intercepteze date de la terminale, conexiuni la reţea sau perifice dacă sunt dotate cu softul adecvat.

Rootkiturile nu sunt maliţioase prin natură. De exemplu, sistemele şi chiar unele aplicaţii ascunde fişiere critice utilizând rootkituri. Totuşi, ele sunt folosite în general pentru a ascunde aplicaţii maliţioase sau prezenţa intruşilor în sistem. În combinaţie cu aplicaţii maliţioase, rootkiturile constituie o mare ameninţare pentru securitatea şi integritatea sistemului. Acestea pot monitoriza traficul, crea porţi de acces în sistem ("backdoors"), altera fişiere şi jurnale şi evita detecţia.

Un alt termen pentru fişiere macro sau de tip "bat", un script reprezintă o listă de comenzi care pot fi executate fără intervenţia utilizatorului.

Termen ce acoperă întreagă gamă a mesajelor electronice nesolicitate.

Reprezintă orice software care strânge informaţii despre utilizator prin intermediul conexiunii la Internet fără ştirea acestuia, de obicei în scopuri publicitare. Aplicaţiile spyware sunt de obicei primite ca parte ascunsă a unui program de tip freeware sau shareware, ce poate fi descărcat de pe Internet; totuşi, trebuie ştiut că majoritatea aplicaţiilor de tip shareware şi freeware nu conţin aplicaţii spyware. Odată instalată, aplicaţia spyware monitorizează activitatea utilizatorului pe Internet şi transmite pe ascuns informaţii altei persoane. Aplicaţiile spyware pot aduna, de asemenea, informaţii despre adresele e-mail şi chiar parole şi numere de carduri de credit.

Asemănarea dintre spyware şi un cal troian este faptul că utilizatorul instalează aplicaţia fără voia sa atunci când instalează altceva. Un mod obişnuit de a deveni victima unei aplicaţii spyware este de a descărca prin reţelele peer-to-peer anumite produse de schimb de fişiere care sunt disponibile astăzi.

Pe lângă problemele legate de etică şi intimitate, aplicaţia spyware fură de la utilizator atât prin folosirea memoriei calculatorului cât şi a lungimii de bandă deoarece trimite informaţii înapoi la sursă prin intermediul conexiunii la Internet a utilizatorului. Deoarece folosesc memorie şi resurse ale sistemului, aplicaţiile spyware pot conduce la blocarea sistemului sau la instabilitate generală.

Orice fişier plasat în acest director se va deschide de fiecare dată când calculatorul este pornit. De exemplu, un sunet care se va auzi atunci când este pornit calculatorul sau chiar aplicaţii sunt considerate elemente de startup. În mod normal, un alias al programului este plasat în acest director, şi nu direct fişierul.

Introdusă odată cu apariţia sistemului Windows 95, bara de sistem este plasată în taskbar-ul de Windows (situat lângă ceas) şi conţine iconiţe pentru accesul rapid la aplicaţii sistem cum ar fi cele legate de fax, imprimantă, modem, volum, şi altele. Executaţi dublu-clic cu mouse-ul pe o iconiţă pentru a vizualiza şi accesa elementele.

Transmission Control Protocol/Internet Protocol - Un set de protocoale de reţea folosite în mod larg în domeniul Internet şi care asigură comunicarea între reţelele de calculatoare interconectate având arhitecturi hardware şi sisteme de operare diferite. TCP/IP include standarde referitoare la realizarea comunicării între calculatoare cât şi convenţii folosite în conectarea reţelelor şi rutării traficului.

Este un program distructiv care este mascat sub forma unei aplicaţii benigne. Spre deosebire de viruşi, troienii nu se multiplică, dar pot fi la fel de distructivi. Unul dintre cei mai mascaţi troieni este acela care pretinde că elimină viruşii de pe computerul dumneavoastră, dar în loc de aceasta, introduce viruşi pe calculatorul dumneavoastră.

Termenul provine de la o poveste din opera "Iliada" lui Homer, în care grecii oferă duşmanilor lor, troienii, în semn de pace un cal gigantic de lemn. Dar după ce troienii aduc acest cal în interiorul oraşului lor, din interiorul calului ies o mulţime de soldaţi greci, care deschid porţile cetăţii, permiţându-le celorlalţi soldaţi greci să pătrundă în oraş şi să captureze Troia.

O versiune nouă de produs hardware sau software proiectat să înlocuiască o versiune mai veche a aceluiaşi produs. În afară de acesta, rutinele de instalare verifică dacă există instalată pe calculatorul dumneavoastră o altă versiune mai veche; dacă nu, nu puteţi instala actualizarea.

BitDefender dispune de modulul său propriu care realizează actualizarea automatică sau manuală.

Reprezintă un program sau o bucată de cod care se încarcă pe calculator fără ştirea dumneavoastră şi rulează independent de voinţa dumneavoastră. Cea mai mare parte a viruşilor se pot şi înmulţi. Toţi viruşii informatici sunt creaţi de om. Un simplu virus care poate realiza copii ale sale este relativ simplu de produs. Chiar şi un asemenea virus este periculos întrucât poate duce la blocarea sistemului, prin utilizarea la maxim a resurselor de memorie. Un virus şi mai periculos este acela care este capabil să se răspândească în reţea şi poate să treacă de sistemele de securitate.

Reprezintă tiparul binar al unui virus, utilizat de un program antivirus pentru detecţia şi eliminarea virusului.

Reprezintă un program care se autopropagă în interiorul unei reţele, reproducându-se pe măsură ce se răspândeşte. Nu se poate ataşa la alte programe.